Secretele pot ucide, ştii?

de Arry

H. D.,

Te ascunzi după deget, sub plapumă, după mobilă, după pretexte. Ai impresia că eu nu văd, nu aud, nu înţeleg. Te înşeli. Ştiu că trecutul doare, înţeapă, şi e o uşă mereu deschisă în prezent. Dar, ca să o poţi închide, să te poţi debarasa de ea, trebuie doar să vrei. Să dai drumul puroiului ce s-a adunat în tine atâţia amar de ani. Rezist la mai multe decât crezi. Nu sunt atât de indiferentă, de acidă, de viperă, precum mă crezi. Te înţeleg şi te accept, aşa cum eşti. În fond, eşti sora mea. Nu?

 L. D.

Reclame